Date istorice

Satul Floreşti este atestat documentar în anul 1483, când era stăpânit, în parte, de jupanul Vintilă Florescu. Rămas fără urmaşi, dreptul său din moşia satului Floreşti a trecut în posesia nepoţilor săi, fiii lui Drăghici(I), marele vornic de Mărgineni. Pe această linie, moştenirea a ajuns la Elina, nepoata marelui ban Udrişte Mărgineanu, a revenit în ţară după moartea părinţilor şi sprijinită de Matei Basarab (1632-1654) şi-a redobândit moştenirea de la bunicul ei Udriște și un soț cu care a întemeiat un neam strălucit.

Marele postelnic a construit cel mai vechi palat de pe meleagurile prahovene, la Filipeştii de Târg. In timp, domeniul s-a dezvoltat, cuprinzând tot pământul dintre Dunăre şi munte, de o parte şi de alta a Prahovei. In mâinile marelui postelnic şi al postelnicesei s-au concentrat trei din cele mai mari averi ale timpului: a lui Mihai Viteazul, averea Basarabilor şi a boierilor din Mărgineni care includea şi o parte din moşia Floreştilor.

Moşia Horeşti a intrat de timpuriu în stăpânirea Cantacuzinilor. Vornicul Grigore Cantacuzino a pus de s-a înălţat, la sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, o splendidă clădire, cu înfăţişare de palat. După război, întreaga avere a familiei a constituit obiectul unui lung proces de partaj între fii lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, în urma căruia Floresti i  au revenit lui Mi hai Cantacuzino. Însă noul stăpân al Floreştilor, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident de trăsură, pe valea Oltului. A fost deschis un al doilea proces de partaj în urma căruia a rămas stăpână în Floresti fiica lui Mihai Cantacuzino, Alice.
Îndrăgostită de Floresti, ea a locuit aici o bună parte a vieţii sale. S-a căsătorit cu Mihai Sturdza, dar în 1944, în condiţiile aprige de atunci, ea îşi părăseşte soţul, averea, ţara, emigrând.