Prezentare

Prezentarea comunei Floresti

book-lines-2 alb

La doar 23 km de Ploieşti, capitala judeţului Prahova şi chiar mai aproape de Câmpina, ce-l de-al doilea municipiu al judeţului, comuna Floreşti este una dintre cele mai importante aşezări ale prahovenilor.

Floresti_jud_Prahova

Comuna Floreşti s-a dezvoltat pe trei direcţii majore: nord, sud-est şi vest, datorită creşterii numărului de locuitori, dar mai ales în urma apariţiei unor noi îndeletniciri, ca exploatarea ţiţeiului, a cărbunelui şi, ulterior, prelucrarea cauciucului. în forma actuală, cu satele Cap Roşu, Novâceşti, Cătina şi Călineşti în componenţa sa, Floreştii se află din anul 1968, imediat după ultima împărţire politico-administrativâ a ţârii.

Comuna Floreşti se încadrează într-o zonă de mare concentrare a industriei judeţului Prahova, cu bogate resurse naturale (petrol, gaze de sondă, materiale de construcţie, sare), cu potenţial uman ridicat şi cu o densă reţea de căi de comunicaţie. Aşezarea a beneficiat de timpuriu de avantajele pe care i le- a oferit poziţia ei în acest spaţiu geografic.

Înainte de a se domoli În lunea larga şi manoasa a – Floreştilor, Prahova coboară vijelioasă printre culmile Bucegilor şi Gârbovei, scapa cu greu din cheile de fliş şiştos de la Posada, “şuieră” prelung prin faţa staţiilor S.N.C.F.R. Breaza şi Câmpina, anunţăndu-şi parca sosirea aici, jos, in campie. Cum s-a facut, cum nu, tocmai de aici, de pe brânele estice ale Gârbovei, ne-am dat seama că in partea central vestică a judeţului Prahova şi a Câmpiei Ploieştilor, pe valea de mijloc a Prahovei, reşedinţa noastră sentimentală sunt Floreştii. O comună mare şi frumoasa, răsfirată pe ambele maluri ale Prahovei, cu 7683 suflete, o aglomerare armonioasă de oameni şi case În care ne-a placut să ne pierdem până la contopire. Pentru noi, Floreştii sunt un spaţiu mioritic. Metafora nu este departe de adevăr: odinioară comuna era vestita prin : oierit, fiindca mai mult de jumătate din suflarea ei o constituiau cio banii. Oamenii locului erau şi sunt şi astazi frumoşi nu numai sufleteşte, prin luminoasa conştiinţa de vrednici agricultori, grădinari şi pastori, ci şi prin fizicul lor. Femeile, la fel, frum oase, adevarate Venere ale Câmpiei Ploieştilor, lucreaza fie la câmp, fie În învăţămănt ca educatoare, invăţătoare sau profesoare la cele trei şcoli, fie În Uzina Electrica, la Societatea Comercială Victoria din localitate, În construcţii şi comert, sau la Primarie.

Comuna bogată, ea leagă oraşe şi sate, odinioară târguri somnolente, astăzi aşezări industriale Însemnate. Să ne aducem aminte ca vatra aceasta mănoasă şi caldă a fost răvnită de multe căpetenii ce au venit şi aici să ceara pământ şi apa, ca apoi să se facă, cu totii, o apă şi un pământ. E drept, Darius al lui Istaspe n-a trecut pe aici. Însa Baiazid a râvnit aceste holde bogate, cu ambiţia de a le transforma În paşalâc. N-a putut. S-au ridicat şi de prin ţarinile Floreştilor, tineri şi pe acele vremuri, ca şi mai târziu pentru neatârnarea României, În Războiul de Independenţa din 1877 – 1878. Citind “Papucii lui Mahmud”, revedem, înte altele, şi locurile pe unde au trecut soldaţii care s-au mai întors de la razboi. Placut impresionaţi de frumuseţea acestor locuri, Cantacuzinii s-au hotărât sa ridice conace, palate ‘mari şi frumoase, care pot fi vizitate şi astăzi. Tot aici, la Floreşti, pe malul stâng al Prahovei, au fost concentraţi într-o tabara comuna, ostaşii moldoveni cu cei munteni, În anul Unirii din 1859.

Comuna Floresti, Str. Principala, nr. 604, Jud. Prahova

Tel.: (004) 0244 / 369.502,

Fax: (004) 0244 / 362.161.

E-mail: floresti_primaria@yahoo.com

Website: www.primaria-floresti.ro